joi, 12 decembrie 2013

Praga, ziua 4

Am ajuns în ultima zi întreagă din minisejurul nostru la Praga. Era exact ziua de Sf. Nicolae, o zi începută pe un vânt extrem de puternic, dar terminată atât de frumos... Sunt atât de multe lucruri de spus despre acest sejur extrem de frumos, graţie şi susţinerii agenţiei de turism Teron Intertur Câmpina, partener Happy Tour, încât va fi nevoie să mai treacă nişte zile până să se sedimenteze mai bine amintirile pentru a fixa Praga într-un loc anume în topul călătoriilor noastre. Un singur lucru spun acum: a fost superb!
Am decis ca ziua de astăzi s-o dedicăm zonei încă neexplorate din cartierul evreiesc şi să urcăm pe dealul Letna. Am ieşit din hotel şi am fotografiat strada pe care se afla hotelul, Liliova. În faţă se vede strada Karlova şi Klementinum, una dintre multe săli din Praga unde au loc concerte
Din câteva străduţe am ajuns în cartierul evreiesc, primul obiectiv care ne-a ieşit în cale fiind Sinagoga Maisel
După numai câţiva zeci de metri, am găsit Sinagoga Înaltă (clădirea din prim plan) şi Primăria Evreiască (clădirea cu ceas)
Ceasurile de pe Primăria Evreiască sunt - cred - unice în lume. cel puţin eu unul nu am mai văzut sau auzit despre aşa ceva... Ceasul de sus este unul clasic, aşa cum îl cunoaştem cu toţii. Ceasul de jos este cu cifre evreieşti, care se scriu de la dreapta la stânga, astfel încât şi ceasul este invers decât suntem noi obişnuiţi! deci, vă cine să credeţi sau nu, ambele ceasuri arată aceeaşi oră! Noi am făcut un exerciţiu amuzant, ştiind cât este ceasul şi tot ni se părea greu să descifrăm pe ceasul evreiesc ora exactă...
Apoi am trecut pe lângă hotelul Intercontinental...
... şi pe lângă una dintre clădirile celebrei şi vechi universităţi Carol
Şi am ajuns la Vltava, la podul Cechuv. Priveliştea spre castel era splendidă, dar vântul era extrem de puternic, îţi dădeau lacrimile instantaneu...
În pofida vântului am decis să trecem podul şi să urcpm dealul Letna, pe scările din dreptul podului. Sus în vârful dealului se află acum un metronom, destul de inestetic şi care nici nu prea am înţeles ce ar vrea să se simbolizeze. Cert este că pe acest loc se afla cea mai mare statuie a lui Lenin din lume - cântărea 16 tone şi era vizibilă din orice punct al Pragăi. Şi podul pe care am trecut era foarte frumos, cu stâlpi frumos ornamentaţi, dar nu prea am avut noi ochi pentru toate detaliile din cauza vântului
Ajunşi la baza dealului, ni s-au desfăşurat în faţă interminabilele scări, iar gândul ne-a dus la scara rulantă pe care se urcă spre Parcul Guell, din Barcelona. Şi poate nu pentru că suntem comozi, ci mai ales datorită căldurii şi amintirii plăcute a capitalei catalane...
Sus am fost răsplătiţi, imaginea asupra capitalei cehe şi mai ales a podurilor de peste Vltava meritase să înfruntăm vântul şi... scările
Parcul de pe dealul Letna are alei generoase şi probabil că atunci când este cald şi frumos este un loc superb... Imaginea poate fi înşelătoare: pare că bate uşor soarele şi că este chiar plăcut; nu era deloc aşa, bătea un vânt cumplit, care îţi tăia pur şi simplu faţa şi respiraţia!
De lângă metronom se vedea foarte frumos şi podul peste care trecusem şi strada Paris, pe care aveam să coborâm şi care merge spre Piaţa Oraşului Vechi
Pe strada purtând numele capitalei franceze, vitrinele frumos decorate ale magazinelor cu nume celebre ofereau imagini spectaculoase, iar reflexiile creau imagini chiar spectaculoase
Am ajuns în Piaţa Oraşului Vechi şi am căutat obiectivele pe care le neglijasem până acum. Unul dintre acestea era Casa Storch, evidenţiată de o pictură ecvestră în stil Art Nouveau a Sf. Venceslas
Un alt obiectiv - Casa Madonei Negre, situată aproape de Turnul Pulberăriei
Apoi am căutat alte străduţe să ajungem în zona Pieţei Venceslas, abătându-ne pe la Opera de Stat
Am ajuns în Piaţa Venceslas, unde am fpcut un scurt popas şi unde am văzut primul tramvai turistic, care a făcut ca gândul să ne zboare la mult mai însorita şi călduroasa Lisabonă...
Am fotografiat bradul din Piaţa Venceslas şi pe ziuă...
După mai multe ore de înfruntat vântul, în ciuda... camuflajului ne-am declarat învinşi şi ne-am retras la hotel. Ne-am odihnit şi am decis să ieşim pe-nserat... Ultima seară la Praga...
Şi spre marea noastră bucurie şi încântare, precum şi a altor mii de turişti, a început ninsoarea exact când intram în Piaţa Oraşului Vechi
Ne-am bucurat de privelişte, de fulgii de nea (cam viscoliţi în jurul turlelor bisericii şi a turnului Primăriei Vechi), de bucuria celorlalţi... Chiar era minunat...
Nu puteam pleca din piaţă în ultima seară la Praga fără a ne opri lângă bradul de Crăciun, tocmai când ninsoarea se mai potolise...
În drum spre hotel am decis să vedem şi cum se vede prin ninsoare zona podului Carol şi castelul

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu