duminică, 25 octombrie 2015

Jurnal de călătorie, Italia 2015 - Ziua a 4-a, Bologna - Florenţa (partea I)

A urmat ziua în care plecam de la Bologna pentru a ajunge la Florenţa. Mai întâi, dimineaţa, am admirat priveliştea liniştită de la balconul camerei noastre.
După micul-dejun consistent, am mers la Gara Bologna pentru a lua trenul spre Florenţa. Gara din Bologna, ca şi aproape întreg sistemul feroviar italian s-au dovedit a fi moderne, uşor de folosit şi foarte eficiente.
Am plecat de la un peron aflat practic la subsol şi deşi am stat cu ochii lipiţi de geam să vedem peisajul toscan, peste 95% din drum a fost prin tuneluri, pasaje, deci, pe sub pământ, astfel încât... nu am avut ce vedea.
Am sosit la Florenţa şi am mers la hotelul Astor, pe Via Maragliano. Cum era înainte de prânz, iar hotelul era plin, cei de la recepţie ne-au rugat să mai aşteptăm vreo jumătate de oră până se termină curăţenia în cameră. Ala că ne-am lăsat bagajele la hotel şi am plecat la un mall din apropiere să pierdem timpul.
În fine, ne-am cazat şi am plecat spre centrul vechi al oraşului, la Piazz del Duomo. Din păcate, Baptisteriul San Giovanni era în reparaţii, dar chiar şi ala priveliştea era magnifică.
Ne-am aşezat la terasa Scudieri, chiar în piaţă, pentru un suc, o cafea şi pentru a admira mai bine atmosfera.
Impresionantul dom cu faţada sa specifică.
Intrarea numai în biserică este gratuită, astfel că am intrat constatând puternicul contrast dintre bogăţia faţadei şi austeritatea interiorului. Totuşi, ni s-au părut remarcabile vitraliile şi, mai ales, cupola, una de o frumuseţe rară.
Ne-am luat bilet pentru Campanile di Giotto, adică pentru Clopotniţă, şi ne-am aşezat la coadă. Nu erau foarte multe persoane şi mergea repede, astfel că în scurt timp am ajuns sus.
Iar priveliştea asupra Florenţei şi a împrejurimilor îţi taie răsuflarea. Florenţa este mult mai frumoasă de la nivelul solului, acolo unde te poţi plimba într-un adevărat muzeu în aer liber, dar şi aceste imagini panoramice au frumuseţea lor şi întregesc un ansamblu de vis care este capitala Toscanei.
Apoi, am coborât şi înainte să intrăm în Baptisteriu am mai admirat încă o dată domul şi campanila din care tocmai coborâsem.
Am trecut printre trăsurile care îşi aşteptau cuminţi turiştii...
Şi ni s-a dezvăluit apoi în toată splendoarea ei cupola baptisteriului. Cred că era recent renovată, dar strălucea efectiv. Foarte frumoasă, o experienţă pe care nu am regretat-o.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu