duminică, 10 ianuarie 2016

Poveşti de vacanţă - de la Bordeaux la Pau

Am aşteptat cu nerăbdare ziua plecării de la Bordeaux la Pau, dar am fost la un pas de a pierde trenul! Şi aceasta deoarece NU-MI ÎNCHIPUIAM CĂ ÎN FRANŢA UN TRAMVAI POATE MERGE ATÂT DE ÎNCET!
E drept, aveam de schimbat, la staţia QUINCONCES, tramvaiul liniei B cu cel al liniei C, dar am estimat ca plecând de la hotel la orele 9.00, am tot timpul din lume să ajung la gara BORDEAUX SAINT- JEAN până la 9.52! 
(A propos, multe gări din sudul Franţei poartă nume de sfinţi: MARSEILLE SAINT- CHARLES, MONTPELLIER SAINT- ROCH şi amintita gară bordeleză). SOCOTEALA DE ACASĂ NU SE POTRIVEŞTE ÎNSĂ CU CEA DIN TÂRG! Mai ales că, atenţie!, în timp ce linia 1 era liberă, PE LINIA 2 ERAU TRASE DOUĂ TRENURI, PRINTRE CARE ŞI CEL CE MĂ INTERESA!!! Lucru ce constituia pentru mine un DEJA VU, căci în 2004, când am însoţit în Cehia, la OLOMOUC, un grup de elevi participanţi la un concurs de DEBATE, am trăit o situaţie asemănătoare!
Dacă aş fi pierdut trenul, aş mai fi avut de aşteptat în Bordeaux 4 ore. Din fericire, am prins trenul în ultimul moment, astfel încât, la ora 11.50, COBORAM ÎN GARA DIN PAU, acolo unde mă aşteptau IULIANA şi MARINA!
Vreau să vă spun că IULIANA NU E DOAR O GOSPODINĂ DESĂVÂRŞITĂ, CI ŞI O ŞOFERIŢĂ PE MĂSURĂ! S-a gândit din primul moment să mă familiarizeze cu frumuseţile orăşelului de la poalele Pirineilor, dar fără a mă avertiza, drept pentru care, în sinea mea, conchideam, în mod eronat, că stă mult mai departe de gară decât mă lăsase să înţeleg! Ajunşi acasă, după ce am făcut cunoştinţă cu IEPURAŞUL FLAPPY (care era cât pe ce să mă zgârie!) şi AM ADMIRAT-O PE MARINA CÂNTÂND LA PIAN FUR ELISE, mi-a venit ideea să-i telefonez prietenului MIHAI MORAR, actualmente INSPECTOR DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ la Inspectoratul Şcolar Prahova, cel care a fost, timp de 4 ani, DIRIGINTELE IULIANEI şi căruia îi spusesem că voi onora invitaţia la Pau! EVIDENT CĂ, REAUZINDU-SE DUPĂ ATÂŢIA ANI, A FOST PENTRU AMÂNDOI O SURPRIZĂ FOARTE PLĂCUTĂ!
A urmat masa de prânz, după care, toţi trei, ne-am urcat din nou în maşină pentru a vizita oraşul. Am văzut CASTELUL LUI HENRI IV (marele rege, al cărui bust se află lângă cel al lui MIHAI VITEAZUL la intrarea în Colegiul Naţional "Mihai Viteazul" din Ploieşti, S-A NĂSCUT CHIAR LA PAU), 
ne-am urcat în funicular (care este gratuit) 
şi am vizitat PARCUL BEAUMONT, 
unde, spre seară, aveam întâlnire cu LIVIU, cel care, abia ieşit de la serviciu, NE-A INVITAT LA UN RESTAURANT CU SPECIFIC NEMŢESC!
Dan Culicovschi

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu